Poveşti luate de ape (Ada Kaleh)
ISBN:978-3877079140, VDS-Verlagsdruckerei Schmidt, 2014, 91413 Neustadt/Aisch, Germany, Limba: Română
Ada-Kaleh-Povești luate de ape, este a cincia carte de proză a lui Paul Lucian Letzner, publicată în 2014, după ...Și diavolii mor cândva, Jertfa uitată - Haiducii Dobrogei, Jurnal de destin, Meşterul Manole redivivus (Mânăstirea Chiajna-Giulești). Proza sa atestă o preocupare constantă pentru relevarea unei problematici tipice, inspirate îndeosebi de evenimentele petrecute în anii infernului comunist. Însă deschiderile temporale sau de altă natură sunt mult mai largi, prozatorul demonstrând că problematica concret-istorică nu poate fi despărțită de cea general-umană.
La aproape un sfert de secol de la emigrarea în Germania, scriitorul continuă, prin scrierile sale “să-și plătească datoriile morale față de țara” din care se trage, conform unei declarații făcute la debutul său literar, în 2010. Astfel, destinul inginerului-ofițer de marină explică, în mare măsură, de ce toate cele cinci cărți merg pe linia prozei noastre recente de recuperare literară (în special sub forma atitudinii) a trecutului comunist, abolit de Lovitura de stat din 1989.
Explorând o zonă situată între literatura de ficțiune și textul științific (afirmație confirmată de structura celor 11 capitole), discursul narativ are ca topos insula Ada-Kaleh, al cărei tragic sfârșit (dinamitată și scufundată de regimul comunist în 1970, pentru a construi hidrocentrala de la Porțile de Fier) devine, prin extrapolare, un spațiu al dezrădăcinării și suferinței pentru o comunitate alungată din acest colț de rai, aflat de mii de ani în mijlocul Dunării. Condiția interioară a acestui tip de literatură este „hibriditatea”, înțeleasă nu ca un compromis între imaginație și rama pe care o creează faptul autentic, ci ca pe o potențare reciprocă.
Vocile care se aud în suita de povești luate de ape, dacă lăsăm deoparte scurtele intervenții ale autorului - integrate atmosferei narațiunii - sunt în ordinea amploarei și frecvenței lor vocile personajelor Ioan Alupoaie și Ali Kerim. Grav bolnavi, sunt internați de un „destin tragic”, la vârsta senectuții, într-un cămin din Orșova, unde actul povestirii devine pentru amândoi unul din modurile de a supraviețui. Copil sărac fiind, Ioan devine activist de partid, recrutat apoi ca locotenent în trupele de Securitate, adevărate comandouri menite a-i constrânge pe oameni, printre altele, să se lase deposedați de pământurile moștenite de la moșii lor, ori primite ca recunoștință pentru tributul de jertfă dat pe câmpurile de luptă în cele două războaie mondiale. Deghizat în șef de echipă la fabrica de țigarete din Ada-kaleh, în realitate fiind turnătorul de serviciu, se îndrăgostește de o turcoaică, moment în care începe să aibă mustrări de conștiință pentru atrocitățile comise.
Las cititorilor surpriza de a descoperi ce urmări a avut trezirea conștiinței lui Ioan Alupoaie, cel îndoctrinat de ideologia roșie. Prin flaschback-urile memoriei lui Ali Kerim, bolnav de cancer, narațiunea coboară în perioada deportărilor în Bărăgan a celor vinovați de a-și fi iubit pământul, de a se opune celor ce aveau un dispreț total pentru viața oamenilor.
Destăinuirile celor doi cuprind „in nuce” intriga și punctul culminant al narațiunii, ținându-l pe lector în stare de tensiune, în așteptarea deznodământului. De aici cresc alte nuclee epice - povești luate de ape - care luminează sumbru atrocitățile comise în prima etapă a dictaturii comuniste și anume regimul concentraționar infernal de la Pitești și Rahova.
Intervenția sporadică a autorului care, uneori, preia rolul povestitorului, este o punte prin care firul narativ este țesut de alte personaje, prefigurate deja în destăinuirile celor doi bătrâni: Latife și Husein, părinții fetiței Aidin, luată de apele Dunării și recuperată de destin prin boieroaica Maria Stănilă, Ali Dogan, bunicul lui Aidin, devenită Adina, medic în Ada-Kaleh, căsătorită cu Hans, după o pasionantă poveste de dragoste ș.a.m.d.
Nu putem povesti integral subiectul romanului, lăsăm suspansul să funcționeze, pentru a oferi cititorului posibilitatea să descopere precizia, dublată de fantezia, cu ajutorul căreia autorul descrie locuri, întâmplări, personaje aruncate în lume de torentul, uneori prea puternic al istoriei, care duce cu ea multe povești luate de ape, pentru a fi apoi recuperate moral de o nouă viață.
Dens și incitant, cu un final deschis, îmbinând ficționalul cu documentul, Ada Kaleh - Povești luate de ape este un roman despre ororile comunismului, despre victime și torționari, despre rezistența anticomunistă și moarte, despre iubire și ură, despre speranță, având în vedere că apa este percepută în simbolistica universală ca element vital primordial, izvor de viață și de primenire spirituală. (Daniel Nicolescu)
___________________________
În caz că sunteţi interesat(-ă) în achiziţionarea romanului, contactaţi-mă vă rog via e-mail-ul amintit în "Contact".